Jocurile de noroc aduc…ghinion
Destăinuirile unui psiholog despre propria experiență cu cazinoul
Drumul spre teatru trecea prin….cazinou. Am realizat că au trecut peste 30 de ani de când am lucrat într-unul. Mi-a revenit în simțuri atmosfera, lumina, mirosul. Da, cazinoul are un miros al lui, un amestec de parfum fin și miros de tutun. Mi-am amintit de toate experiențele traite atunci într-un cazinou faimos din București.
Am spus, de ce nu, în fond sunt în concediu. Și….m-am așezat la masa, la unul dintre jocurile de cărți care mi-au plăcut cel mai mult.
Știam cât vreau să joc. Mi-au revenit în minte imediat obiceiurile de la masă, ritualurile, amestecatul spectaculos al cărților, zâmbetul fals al dealerilor. Știam că vreau să mă distrez și că pentru asta voi….plăti. Fusesem de partea cealaltă a mesei și știam cum decurg lucrurile.
Senzația că ești într-o lume de lux, prima păcăleală pe care ți-o vinde cazinoul
Există distracție în jocul de cărți? Da, emoția, riscul (”gambling”), să-i citești pe ceilalți, să cunoști partenerii de masă, să faci glume, senzația că ești într-o altă lume, plină de bani și de lux. Da, asta este prima plăcăleală pe care ți-o vinde cazinoul. Că aparții și tu, măcar pentru un scurt timp, unei alte lumi. Greșeală! De fapt, plătești ca să intri acolo și te va arunca cu zâmbetul pe buze afară după ce ”biletul” ți-a expirat. Ești ca la muzeu, plătești bilet să vezi o avere, dar averea nu-ți aparține, iar când timpul a expirat te întorci în lumea ta.
Încep să joc. Pierd. Mă așteptam.Deci sunt calm.
Îmi vine în minte un gând: Ha, ha, un psiholog/psihoterapeut la masa de joc. Cine va învinge?
Pierd. Teancul de fise din fața mea scade rapid. Îmi dau seama că încep să transpir ușor și că mi se schimbă starea de spirit. Mă autoobserv cu atenție. Îmi spun: ”Ai venit să te distrezi, să te simți bine în concediu, ia-o ușor, știi despre ce este vorba”. Sar câteva mâini să mă calmez. Intru din nou în joc. Câștig. Incredibil cum câștigul acela, incomparabil cu piederea de până atunci, schimbă aproape instantaneufelul în care funcționează creierul. Câștig. Câștig. Teancul de fise din fața mea crește, sunt ”pe plus”. Abia acum încep să mă relaxez: glumițe cu cei de la masă, se adună oameni, joc spectaculos, unii câștigă, alții pierd, dar nimic grav. Se strigă, se râde, se aplaudă, se aruncă bani către dealeri ca recompensă. Atmosfera este senzațională: muzică,strălucire, haine frumoase, băuturi fine, femei frumoase. Spectacol! Totul în jur dispare, parcă sunt într-un vis frumos. Minunăție de concediu și distracție!
Se întâmplă ceva. Încep să pierd. Și eu, și ceilalți. Unii pierd considerabil. Apoi toți pierd considerabil. Parcă a fost o vrajă care se destramă în doar câteva momente. Da, zeița Fortuna, zeița Norocului își ia aripile și zboară, lăsând în urme deznădejdea, pierderea, suferința. În doar câteva minute văd distrugerea care se lasă asupra oamenilor. Râsul dispare, apar loviturile în masă, vorbele mai puțin plăcute, înjurăturile printre dinți. Teancul din fața mea a zburat în doar cateva minute.Mă simt extrem de neplăcut. Mi-a înghețat zâmbetul pe buze. Mă observ cum duc mâna spre buzunar să mai scot bani, încâlcând propria limită stabilită de la început. Mă observ gândind: ”Mai încerc, acum voi câștiga, recuperez și ce-am pierdut”. E o parte foarte puternică din mintea mea care face toate astea. E ca și cum nu a înregistrat pierderea de până atunci. A rămas cumva blocată pe câștig. Da, pentru că acel câștig venea cu o mulțime de senzații: de plăcere, de bucurie, de câștig, de reușită. Cine nu vrea să retrăiască aceste senzații, să rămână acolo pentru totdeauna?
Îmi revin în minte momentele trăite atunci când lucram în cazinou. Văzusem, ce zic, fusesem eu însumi cel care ”curațase” averi. Auzisem poveștile despre oameni, relații, familii distruse. Unul dintre cei mai bogați oameni ai timpului (anii 90) se sinucisese din cauza datoriilor de la cazino. Fusesem și eu dealer la masa lui.
Sunt atent la cei din jur, la figurile schimonosite, la râsul înghețat. În doar câteva minute s-au curațat de pe masa de joc multe zeci de mii de euro. Pierd ultimii bani. S-a terminat. Am fost ”bogat și faimos” pentru vreo jumătate de oră. Am avut partea mea de strălucire. Trebuie sa revin la concediul meu. Rămân pe un scaun admirând această lume: CAZINOUL. O minunată iluzie. O dureroasă iluzie.
Omul din mine a pierdut (bani). Psihologul a câștigat.
Îmi amintesc de ce plecasem de la cazinou. Câștigam uriaș de mult pentru acele timpuri. Da, părea că fac parte dintr-o lume fabuloasă. Până când am început să primesc amenințări de la clienți care pierduseră o mulțime de bani. Credeau că eu sunt ”RĂUL” lor. Că EU le-am luat banii, că eu și cazinoul am ”făcut ceva la jocuri”, le-am ”măsluit”. Nu înțelegeau, cum nu înțeleg nici în zilele noastre că nu este nevoie să măsluiești. Nu am mai vrut să fac parte din asta și am plecat. Am reușit în viață, prin muncă. Nu există scurtături, minuni. Este vorba doar despre noroc și șansă/matematică. Toate sunt împotriva ta. Doar că tu crezi că”ești altfel”, că ”ție nu și se va întampla”, că ”norocul se întoarce” și ”ghinionul se va sparge”.Că îți vei câștiga la cazinou banii de mașină, sau de casă. Că acolo e ieșirea din sărăcie și achitarea datoriilor sau ratelor. Dureroase amăgiri.
A fost o experiență foarte interesantă care mi-a adus și mai aproape momentele pe care le retrăiesc din nou și din nou cu pacienții dependenți de jocuri de noroc în cabinetul meu de psihologie. Mulți dintre cei care îmi aud povestea reușesc să se lase. Asta m-a și convins să fac publică această experiență din viața mea. Sper să îi ajute pe mulți să iasă din nenorocirea dependenței de jocuri de noroc.
Am trăit cu mult înaintea lor cresterea și decăderea. Aveam colegi de la cazinou care, după ce luau banii pe salariu (mulți bani pentru vremurile acelea), se duceau în alte cazinouri ca să joace, crezând că dacă ei știu jocurile și tipurile de pariuri vor da lovitura. Îi vedeam a doua zi distruși, ne cereau bani împrumut până la următorul salariu. Nu înțelegeau că sunt jocuri de NOROC, iar norocul acesta este foarte volatil, nu vei face niciodată bani din ”noroc”.
Dacă mie mi-a fost destul de greu să mă opresc din joc, ce se întâmplă cu cei care nu au atâta putere psihică? Știu ce se întâmplă cu ei: se ruinează. Pe ei înșiși,dar și pe familiile lor. Își distrugrelațiile, prieteniile, familiile, sănătatea, viața. Mint, înșeală și fură doar pentru a mai juca o dată. Nu acceptă pierderea și, deci, nu se pot opri acolo. Vor pierde chiar și mai mult. Vor pierde TOTUL!
Dar lucrurile se pot schimba și dependența de jocuri de noroc poate fi tratată. Este nevoie doar de un psihoterapeut cu experiență care înțelege complexitatea situației.
Dependentul de jocuri de noroc poate că a pierdut bani, dar psihologul îl poate ajuta să-și câștige viața înapoi!
Valentin Pescaru
Psiholog, psihoterapeut
