Suicidul la copii și adolescenți

Cum să gestionezi emoțiile ca să scapi de sentimentul de vină
septembrie 9, 2019

Evenimentele percepute ca fiind stresante si pentru care nu avem dezvoltate abilitati de coping produc cu usurinta suferinta emotionala, suferinta care deseori ajunge sa aibe repercursiuni in plan comportamental conducand la suicid. Acest lucru apare cu atat mai des in cazul copiilor si adolescentilor, care au abilitati emotionale si de rezolvare de probleme reduse.

Prevalenta suicidului la copii si adolescenti este mai mica decat la alte grupe de varste, insa este in plina ascendenta in ultimele decenii. La nivel mondial, statisticile arata ca suicidul reprezinta a patra cauza de deces la copiii cu varste cuprinse intre 10 si 14 ani si a treia cauza de deces in randul tinerilor cu varste intre 15-19 ani. Datele arata ca baietii au o rata de suicid semnificativ mai mare decat fetele de aceeasi varsta, insa fetele raporteaza mai des ideatie suicidara si au tentative de suicid mai frecvent.

Ce reprezinta comportamentul suicidar si care sunt factorii declansatori?
Comportamentul suicidar se poate datora unei dorinte de a muri, insa deseori reprezinta un strigat de ajutor in situatiile in care copilul/ adolescentul se simte complesit de ceea ce se intampla in jur, se simte neinteles, neglijat sau lipsit de afectiune din partea celorlalti. Cel mai important factor de risc al comportamentului suicidar este depresia, urmata de tulburarile de comportament, familiile disfunctionale, abuzul de substante, esecul scolar sau abuzul emotional si fizic. De asemenea, traumele din copilarie si experientele negative cresc riscul de comportamente suicidare. Mai specific, emigrarea unuia dintre parinti, divortul, relatiile disfunctionale copii-parinti sau inabilitatea parintilor de a-si asculta copiii cresc riscul de comportament suicidar. Aceste lucruri evidentiaza rolul semnificativ pe care il joaca familia in dezvoltarea personalitatii copilului si a abilitatilor de a face fata unor situatii stresante sau conflictuale.

Rolul parintelui nu este doar acela de crestere, ci si de educare. Foarte multi copii ameninta cu tentative de suicid sau chiar pun in aplicare un plan din nevoia de a fi auziti si intelesi, insa cei mici nu inteleg ireversibilitatea actului din cauza lipsei de informare si a dificultatilor de comunicare in relatia parinte copil. De asemenea, lipsa de educatie emotionala in randul copiilor si adolescentilor poate conduce la tulburari emotionale si de comportament. S-au raportat multe cazuri de copii si adolescenti care au adoptat un comportament suicidar din cauza temerilor legate de un posibil esec scolar, a deceptiilor in relatii, fie de dragoste sau prietenie, a temerilor legate de modul in care ceilalti ii vor percepe ca urmare a unui esec prevazut si foarte important, teama de pedeapsa atunci cand gresesc.

Motivele pentru care copiii si adolescentii apeleaza la comportamente de tip suicidar sunt diverse, insa este important de subliniat rolul pe care il joaca lipsa abilitatilor de comunicare si slaba educatie emotionala in randul copiilor si tinerilor. De asemenea, lipsa suportului contribuie la accentuarea anxietatii si a depresiei, iar de aici si pana la adoptarea unui comportament suicidar poate fi doar un pas.

Ce este de facut si cum putem ajuta?
In primul rand, atunci cand se observa prezenta unor simptome de anxietate sau depresie, a tulburarilor de comportament, a consumului de substante, izolarea copilului/tanarului si prezenta gandurilor suicidare este foarte importanta realizarea unei evaluari clinice pentru a putea stabili un psihodiagnostic. In urma acestei evaluari, specialistul va putea formula o serie de recomandari. Psihoterapia in acest caz se va centra atat pe copil/adolescent, cat si pe familia acestuia si va avea ca scop identificarea problemelor majore si a factorilor precipitanti, managementul emotiilor si dezvoltarea unor abilitati de rezolvare de probleme, care sa reduca riscul de suicid.

Simona Balan, psiholog, psihoterapeut