Este insomnia ”boala secolului”? Ultimele cifre arată că un procent de până la 45% din populaţia lumii ar suferi de tulburări ale somnului, ceea ce ne pune în faţa unei mari probleme de sănătate publică. Este destul de clar că omul are nevoie de somn pentru a se reface şi nu mai este cazul să scriem despre importanţa somnului. Iar dacă aceasta nu se întâmplă este destul de clar că există o cauză şi este esenţial ca aceasta să fie identificată corect căci succesul rezolvării tulburării de somn depinde de aceasta.
Atunci când studiem însă tulburările de somn, şi aici de referim la insomnii, observăm că situaţia se nuanţează, avem mai multe categorii de probleme şi fiecare are abordarea ei.
– dificultatea de a adormi
– dificultatea de a menţine somnul
– trezirea matinală (mult mai devreme decat ar trebui, cu stare de oboseală, somn insuficient)
– somnul neodihnitor, agitat, ce produce o stare de oboseală sau somnolenţă în ciuda somnului cu durată adecvată
Insomniile au fost asociate cu cresterea in greutate (insomnia scade producţia de leptină – substanţă cu rol în scăderea apetitului), cu bolile cardiovasculare, cu hipertensiunea, cu depresia şi tendinţa spre izolare socială, cu funcţionare generală nesatisfăcătoare (sindromul oboselii cronice) şi chiar cu demenţa. De aceea este esenţial să tratăm apariţia insomniei cu seriozitate, pentru a o împiedica să ajungă o problemă.
În prima parte a nopţii (orele 22.00 – 02.00) temperatura corpului scade – este perioada primului somn, cel mai adânc şi cel mai odihnitor, iar dupa ora 02.00/03.00 în timpul celui de-al doilea ciclu temperatura corpului începe să crească, pregătindu-l pentru trezire. De aici reiese indicaţia aerisirii camerei inainte de culcare, cu rol atât în împrospătarea aerului ce va fi respirat peste noapte cât şi în răcirea (aerului) corpului, pentru a-i induce starea necesară primului somn (temperatura amibiantă – 19-20 grade). Cu alte cuvinte, în timpul somnului organismul trece prin anumite cicluri, fiecare cu caracteristicile lui. Este important să înţelegem aceste caracteristici căci acest ritm este un ritm natural al organismului, şi reprezintă ceasul biologic al fiinţei umane, construit în zeci de mii de ani!
Creierul (corpul) are nevoie de anumite condiţii pentru a se putea a intra în starea specifică instalării somnului. De aceea, în discuţiile despre insomnie şi condiţiile necesare somnului se vorbeşte multe despreo aşa-numită igiena a somnului.
Iata care sunt recomandarile principale pentru creearea conditiilor propice pentru un somn odihnitor:
-o stare de liniştire şi relaxare generală pentru a permite organismului şi creierului să intre în starea propice instalării somnului
– liniste si întuneric în camera – zgomotul, lumina prea puternică a unei lămpi sau a unor aparate continuă să stimuleze creierul prin canalul auditiv sau prin faptul că pleoapele sunt usor traversate de lumina şi se stimuleaza retina. Unele aparate, chiar daca sunt în mod „stand-by” emit lumină suficientă dar şi radiaţii nocive organismului (telefonul mobil sau alte aparate de acest tip aflate în cameră/prea aproape.
– aer curat – necesitatea aerisirii camerei înaintea culcării; eventual îmbogăţit cu mirosuri care induc o stare de relaxare (ex.lavanda, tei etc.)
– evitarea consumului de stimulente după ora 15.00: vitamine, cafea, energizante, tutun, ceai etc.
– evitarea cinelor copioase târzii (după ora 18.00)
– o baie sau un duş cald înaintea culcării
– menţinerea unui program constant pentru somn si veghe
– este de preferat să mergem la culcare atunci când ni se face somn şi să nu amânăm momentul căci vom strica ritmul natural al organismului; sau daca este cazul, să nu mergem la culcare daca nu ne este somn, ci să acţionăm în aşa fel încât să ne ajutăm relaxarea şi pregătirea pentru somn – nu ne apucam de o activitate stimulatoare ci dimpotriva, facem una dintre actiunile menţionate mai sus pentru instalarea somnului.
Diagnosticarea insomniei se face în general pe baza unui istoric medical, unui istoric al somnului, al obiceiurilor legate de somn şi a unui examen fizic. Controlul medical este obligatoriu, avand în vedere ca insomnia este asociată cu un număr destul de mare de afecţiuni: cardio vasculare, respiratorii, sindroame dureroase etc. Doar examinarea de specialitate poate stabili cu exactitate cauza si deci tratamentul specific.
Doua procese neurale reglează starea de somn si veghe: procesul de homeostazie a somnului (menţinerea duratei somnului în aceleaşi limite) şi ritmul circadian (alternanţa zi/noapte). Anomaliile sau perturbările care afectează oricare dintre aceste două procese pot determina tulburări ale somnului. Aceste anomalii pot cauza şi determina durata simptomelor de insomnie, care sunt clasificate în:
– insomnie tranzitorie, adica insomnie ce dureaza una sau mai multe nopti in cadrul aceluiasi episod; poate fi provocata de un eveniment stresant sau prelungit (divort, examen, deces in familie, o boala acuta sau recuperearea dupa o boala sau interventie chirurgicala, schimbarea in programul de somn/decalajul de fus orar etc.)
– insomnie pe termen scurt, ce dureaza de la cateva zile pana la trei saptamani
– insomnie pe termen lung sau cronica; poate fi provocata de depresie sau anxietate, de patologii neurologice (demente sau Alzheimer, Parkinson), abuz de substanţe stimulente, anumite medicamente, boli care produc suferinte si dureri fizice, afectiuni respiratorii, etc.
Dintre toate cauzele insomniei cele mai controversate sunt cele de natură psiho-emoţională. Sunt o mulţime de pacienţi care suferă de insomnie severă şi care atunci când sunt evaluaţi admit că au stări de anxietate intensă sau de depresie şi totuşi nu fac nici o asociere între acestea şi insomniei. Atitudinea lor vine dintr-o înţelegere greşită asupra somnului şi funcţionării creierului; aşteptarea lor este ca somnul să apară şi să oprească mulţimea de gânduri din cap. De fapt este invers: pentru ca somnul să apară ester nevoie ca mintea să se liniştească, să se relaxeze, fapt care permite instalarea naturală a somnului. Anxietatea şi depresia sunt două dintre cauzele cel mai des asociate cu insomnia.Ruminaţiile nesfârşite ale anxioşilor legate de boală, ameninţare şi pericol, gândurile negre ale depresevilor sunt incompatibile cu somnul. În aceasta situaţie tratamentul cel mai bun al insomniei este dat de de un psiholog clinician bun, care poate evalua corect cauza şi de un psihoterapeut care poate conduce terapia potrivită pentru a îndepărta cauzele. În caz că suferiţi de insomnie vă recomand programul „Fără Insomnie” (tratament insomnie fără medicamente).
Un factor care agravează de obicei tulburările de somn este apelarea rapidă la medicaţie specifică. Aceasta poate avea efect rapid şi, aparent, poate îmbunătăţi calitatea somnului, dar nu trateaza cauza şi problema revine. În acest fel se produce cronicizarea suferinţei, schimbarea a nenumărate medicamente cu efectele secundare corespunzatoare, aceasta duce la rândul ei la instalarea/agravarea stării anxioase sau depresive prin intensificarea anxietaţii şi a gândurilor negre, pierderea speranţei şi apariţia unei stări de disperare etc. Şi toate acestea nu fac decât să complice şi mai multe situaţia care…..complică şi mai mult insomnia. Se instalează un cerc vicios neplăcut dar care poate fi spart cu ajutorul unui psiholog bun.
Insomnia de cauza psihoemoţională este tratabilă, din experienţa proprie, destul de uşor în cele mai multe cazuri. Este necesară priceperea unui psiholog priceput, cu experienţă în astfel de probleme
Pescaru Valentin
Psiholog, psihoterapeut, sexolog
