Cele 12 reguli disfuncționale ale părinților narcisici
august 13, 2020
7 semne care îți arată că ar fi cazul să vorbești cu un psiholog
septembrie 10, 2020

Mic manual de homeostazie psiho-emoțională pe perioada pandemiei de coronavirus (1)

MIC MANUAL DE HOMEOSTAZIE PSIHO-EMOȚIONALĂ

PE PERIOADA PANDEMIEI DE CORONAVIRUS

(Partea întâi)

Homeostazia (din limba greacă, homois = aceeași, și stasis = stare) reprezintă în biologie proprietatea unui organism de a menține, în limite foarte apropiate, constantele mediului său intern. În mod general, din puncte de vedere multiple (ale ciberneticii, ecologiei, psihologie, teoriei sistemelor, ș.a.m.d.), homeostazia reprezintă proprietatea unui sistem de a menține un echilibru static al condițiilor inițiale.
Situația produsă de declanșarea epidemiei de coronavirus a atacat toate elementele vieții individului, provocând un dezechilibru major pe multe paliere și direcții ale vieții personale, profesionale, sociale, cu potențial distrugător pe termen lung.

Este important să înțelegem fenomenele generate de contextul actual pentru a le putea gestiona și eventual pentru a învăța să evităm astfel de situații pe viitor.

ARGUMENT

În contextul național și mondial actual, cu tot mai mulți oameni afectați de noul virus COVID 19, publicul larg se confruntă cu o „inundație” de știri, sfaturi, exacerbări ale panicii, paranoia și chiar isterie în masă.

Evoluțiile actuale ale virusului COVID 19 au atras după sine un șir de măsuri la nivel național, dintre care cel mai grav este percepută de populația generală instaurarea stării de urgență, care atrage după sine restrângerea unor drepturi și libertăți garantate de constituție. Acest lucru a avut ca efect un val de scenarii și analize (ne-profesioniste) propagate de media și social media, care au dus la instaurarea unei stări de frică și chiar paranoia în rândul populației.

 

MECANISMUL FRICII

Creierul uman este calculatorul central al organismului, care ne controlează totul de la gânduri, la emoții, comportamente și acțiuni. Creierul uman poate trăi emoții fără ca stimulul declanșator să fie prezent în realitate și ca oameni, noi suntem cei care interpretăm stimulul din realitate și îi dam o anumită valență, prin prisma unui program emoțional presetat. Cu alte cuvintele, creierele noastre au capacitata de a se activa din punct de vedere bio-chimic și fără ca un stimul să existe în realitate. Acest lucru este cel mai simplu exemplificat dacă ne gândim că mușcăm dintr-o lămâie – un „stimul” cunoscut de noi în realitate – acest lucru ne activează din punct de vedere bio-fiziologic, în sensul în care apare un exces de salivă în gură, sau ni se face gura pungă, cum s-ar spune în limbaj popular.

Să luăm un exemplu clar și simplu și care ne aduce la contextul actual. Frica.

Frica este o stare emoțională, o emoție de bază, cum a fost definită de specialiști. Ea provine din SNA și semnalează un pericol, ceea ce determină în noi o reacția la un pericol perceput, adică ne aduce la triunghiul fugi-luptă-îngheață („fight-flight-freez”).

Ceea ce putem spune despre frică este că ia naștere pe baza unui stimul din realitate și apoi este amplificată de imaginație, de harta noastră personală de viață. Emoția de frică ia naștere în spațiul intra-psihic și durează câteva secunde, dar dincolo de asta este amplificată de experiențele noastre de viață de până în acel moment, programe emoționale anterior învățare, condiționări etc., ceea ce poate duce în cazuri extreme la transformarea lor în fobii, paranoia, panică generalizată, sau cel puțin la apariția unui disconfort psihic tradus în neliniște, iritabilitate. Este o emoție puțin confortabilă pentru majoritatea oamenilor. Date fiind aceste informații trans-generaționale despre percepția socială asupra fricii, mulți indivizi încearcă să o ascundă atunci când apare, sau măcar să o diminueze sau să limiteze expresia sa, pentru crearea unui confort personal, dar și pentru expunerea unei imagini de cât mai mare siguranță, când de fapt, de multe ori, neexprimarea și reprimarea acestor emoții reglatoare poate face mai mult rău decât bine.

Frica și panica atrag după sine modificări la nivel somatic. În corpul uman se instalează o stare de tensiune generalizată și neliniște, cu evidente repercusiuni psihologice. Psihologia psiho-somatică ne învață că frica generează modificări la nivel hormonal și cortical, care duc la scăderea imunității psihice (printr-un nivel crescut de anxietate) și implicit imunității organice. Bolile auto-imune, bolile psiho-somatice și tulburările de anxietate generalizate au ca și cauză stresul gestionat în mod defectuos.

Virusul mintal poate duce la creșterea numărului de boli psiho-somatice asociate anxietăților generalizate.

Prin supra-încărcarea cu informații despre coronavirus, există riscul să ne programăm mintal pentru infectarea cu coronavirus, lucru care crește considerabil probabilitatea de îmbolnăvire reală.

În acest context, am considerat necesară elaborarea unei scurte strategii de igienizare și decontaminare psiho-emoțională – un mic manual de homeostazie psiho-emoțională pentru perioada pandemiei de coronavirus.

! CORONAVIRUS NU ÎNSEAMNĂ PANICĂ !

„Să ne folosim de această clipă nedorită, dar venită asupra noastră, ca să facem puțin curat în casele noastre, precum se cuvine să facem curat în inimile noastre” și în mințile noastre.

 

Andreea Mihalache psiholog, psihoterapeut

Bianca Mateescu psiholog, psihoterapeut