Ce este imunitatea
Imunitatea este sistemul de aparare a organismului care actioneaza pentru a se proteja de virusuri, bacterii si toxine
Din punct de vedere biologic, imunitatea este cea care lupta pentru a pastra starea de echilibru a organismelor multicelulare, si este cea care reactioneaza in mod adecvat in caz de infectie sau boala. Sistemul imunitar presupune si o toleranta a unor procese astfel incat sa se evite reactiile alergice sau afectiunile autoimune.
Cum functioneaza sistemul imunitar
Sistemul imunitar protejeaza organismul de afectiuni sau de corpuri straine ce pot pune sanatatea in pericol. Fie ca sunt virusuri, bacterii, microbi, paraziti sau orice alte corpuri straine ce intra in organism sistemul imunitar le identifica si apoi le ataca pentru a le elimina. Exista 3 functii importante ale sistemului imunitar:
• Neutralizeaza bacteriile, virusurile, parazitii, microbii si fungii care patrund in organism si ii indeparteaza
• Identifica si neutralizeaza substantele daunatoare sau obiectele care au penetrat sistemul
• Lupta impotriva propriilor celule ale organismului, care si-au schimbat structura din cauza unei afectiuni (ex: celulele canceroase).
Structura sistemului imunitar
Sistemul imunitar este un sistem complex, care cuprinde:
Timusul
Glanda timus este localizata in zona sternului, intre plamani, si este activa pana la pubertate. Dupa pubertate, aceasta glanda se micsoreaza treptat. Timusul este cea care produce celulele T, adica limfocitele T, care protejeaza organismul de virusuri si infectii. Glanda timus protejeaza organismul de afectiunile autoimune, care apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca propriile tesuturi. Glanda timus are un rol esential si in sistemul limfatic, dar si in sistemul endocrin al organismului.
Maduva osoasa
Maduva osoasa contribuie si ea la imunitatea organismului, Produce globulele albe, adica leucocitele, care protejeaza organismul de infectii si corpuri straine
Ganglionii limfatici
Ganglionii limfatici produc si depoziteaza celulele care lupta cu infectiile si cu boala, in general. Functioneaza ca un semnal de avertizare, de aceea se umfla atunci cand exista o infectie in organism. De obicei reactioneaza cei care sunt mai aproape de locul infectiei.
Splina
Splina este cel mai mare organ al sistemului limfatic. Splina contine, de asemenea, celule albe care lupta impotriva bolilor infectioase.
Amigdalele
Amigdalele fac si ele parte din sistemul imunitar, fiind considerate, aparatorii sanatatii. Sunt primele care intra in contact cu amenintarile venite, datorita pozitionarii lor. Germenii care patrund in organism prin cavitatea bucala sau nazala sunt detectati de amigdale, care activeaza sistemul imunitar al organismului.
Sistemul Gastrointestinal
Adica tesutul limfoid asociat tractului gastrointestinal; este o componenta a tesutului limfoid asociat mucoasei si face parte din sistemul imunitar al organismului. El protejeaza organismul de invazia agentilor patogeni la nivelul tractului gastrointestinal.
Placile Peyer
Placile Peyer sunt foliculi limfatici organizati, care se regasesc in partea terminala a intestinului subtire.
Sistemul Arborelui bronsic
Reprezinta tesutul limfoid asociat arborelui bronsic si are rolul de a proteja caile respiratorii de agentii patogeni care pot patrunde in organism pe cale respiratorie.
Tipuri de imunitate
Imunitatea poate fi clasificata in functie de modul prin care este dobandita in:
– Imunitate dobandita in mod natural
– Imunitate dobandita artificial
a)Imunitatea dobandita natural este de doua feluri: innascuta (nespecifica) sau dobandita in mod natural (nespecifica).
Imunitatea innascuta
Imunitatea innascuta este cea pe care o mostenim si cu care ne nastem. Acest tip de imunitate nu se transforma in decursul anilor si nu ofera protectie pe termen lung individului. Imunitatea innascuta recunoaste agentii patogeni si reactioneaza la acestia.
Imunitatea dobandita natural
Imunitatea dobandita natural se formeaza de-a lungul timpului, pe masura ce organismul intra in contact cu anumit agenti patogeni si isi formeaza anticorpi pentru a distruge respectivii agenti. Imunitatea dobandita natural presupune memorarea agentului patogen, reucunoasterea sa la un nou contact si folosirea anticorpilor deja existenti in organism pentru combaterea acestuia.
b)Imunitatea dobandita in mod artificial
Imunitatea dobandita in mod artificial presupune expunerea individului, in mod controlat, la anumite virusuri. Scopul este sa se reduca riscul de aparitie a complicatiilor sau chiar a decesului.
Imunitatea dobandita prin vaccinare
Vaccinul contine antigeni (n.r. substanta care determina productia unor anticorpi) care declanseaza sistemul imunitar, insa fara a cauza afectiunea in sine. Vaccinarea induce astfel imunitate pe termen lung la anumite infectii, stimuland producerea celulelor cu memorie. Vaccinul contine o forma slaba a unui agent patogen, insa contine totodata si antigeni ce declanseaza sistemul imunitar, fara a cauza boala. Imunizare dobandita prin vaccinare este o imunizare de tip activ, prin interventie directa.
Imunitatea dobandita prin serumizare
Imunitatea dobandita prin serumizare se obtine in mod pastiv si presupune administrarea serurilor imune, care contin anticorpii specifici unei anumite boli. Acest tip de imunitate este temporara, eficacitatea sa disparand dupa aproximativ 30 de zile.
Afectiuni ale sistemului imunitar
Atunci cand sistemul imunitar se deregleaza si nu mai functioneaza asa cum ar trebui, pot aparea o serie de afectiuni ale sistemului imunitar. Afectiunile sistemului imunitar pot aparea din cauza unei boli, din cauza unui tratament medicamentos ori pot fi chiar innascute.
Alergii
Reactiile alergice debutaza la nivelul sistemului imunitar. Atunci cand o substanta inofensiva precum praful, mucegaiul sau polenul intra in contact cu o persoana alergica, sistemul imunitar reactioneaza producand anticorpi care au rolul de a ataca substanta alergena. De aceea apar stranutul, congestia nazala, lacrimarea si alte simptome neplacute. Asadar, sistemul imunitar al persoanelor alergice confunda agentii inofensivi cu unii care pot pune sanatatea in pericol.
Afectiuni autoimune
Afectiunile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca, in mod eronat, propriile tesuturi. In mod normal, sistemul imunitar stie diferenta dintre celulele straine si cele ale propriului organism, insa la persoanele care sufera de afectiuni autoimune, acesta nu mai face diferenta. Asadar, elibereaza proteinele denumite auto-anticorpi, care ataca celulele sanatoase. Unele afectiuni autoimune afecteaza un singur organ, in timp ce altele afecteaza intregul organism.
Afectiuni imunodeficitare
Afectiunile imunodeficitare apar atunci cand sistemul imunitar are o reactie foarte slaba in momentul in care identifica agenti patogeni. Afectiunile imunodeficitare sunt fie genetice, fie apar in urma unei alte boli ori a unui tratament medicamentos puternic.
Cancerul sistemului imunitar
Cancerul limfatic este tipul de cancer care afecteaza sistemul imunitar. Acest cancer se dezvolta la nivelul limfocitelor (n.r. globulele albe). Exista mai multe tipuri de cancer al sistemului limfatic, insa principalele categorii sunt: limfomul Hodgkin si limfomul non-Hodgkin. Cauza cancerului la nivelul sistemului imunitar nu a fost inca depistata de catre oamenii de stiinta.
Testarea si evaluarea imunitatii
Teste de imunitate
Testele de sange pentru evaluarea imunitatii sunt hemoleucograma si imunograma. Hemoleucograma identifica numarul globulelor albe, al globulelor rosii si al trombocitelor, precum si cantitatea de hemoglobina din sange. Imunograma evalueaza anticorpii produsi de celule adica imunoglobulinele.
Important! Cum se interpreteaza rezultatele analizelor
– Imonoglobulina A reprezinta mecanismul de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor,
– Imunoglobulina E constituie mecanismul de aparare impotriva alergiilor
– Imunoglobulina M este cea secretata de organismul in momentul unui atac produs de un antigen
– Imunoglobulina G este secretata imediat dupa cea M, cu scopul de a neutraliza substantele toxice.
Imunitatea scazuta
Imunitatea scazuta in mod dramatic apare din cauza unor boli precum SIDA sau cancerul ori in caz de tratament medicamentos agresiv precum chimioterapia.
Imunitatea crescuta
Paradoxal, imunitatea crescuta nu este benefica caci poate declansa instalarea bolilor autoimune. Cu alte cuvinte stimularea fara rost a imunitatii poate aduce dezechilibre importante si periculoase in corp!
Simptomele unei imunitati scazute
Daca sistemul imunitar este slabit, daca nivelul de leucocite este redus, apar diverse semne si simptome:
• Oboseala accentuata
• Infectii recurente
• Reactii alergice
• Vindecare lenta a ranilor
• Inflamarea ganglionilor limfatici
Cum poate fi influentat nivelul imunitatii
Sistemul imunitar poate fi influentat de stilul de viata pe care il avem. Alimentatia, sportul, suplimentele alimentare, remediile naturale precum si vaccinarea reprezinta cateva metode prin care imunitatea poate fi stimulata, daca este deficitara!
Factorii care sustin sistemul imunitar
Sistemul imunitar este intretinut de un stil de viata sanatos, ce cuprinde miscare, sport, dieta sanatoasa, hidratare, odihna suficienta. Consumul de alimente ce contin vitamine, minerale si antioxidanti care intretin sistemul imunitar. Amintim citricele, legumele, broccoli, usturoiul, ghimbirul, spanacul, iaurtul, turmericul, ceaiul verde, carnea de pui sau fructele de padure.
Suplimente naturale pentru intretinerea sistemului imunitar
O serie de suplimente naturale au abilitatea de a fortifica sistemul imunitar: vitaminele, usturoiul, uleiurile de cimbru, cuisoare, tea-tree etc.
Exercitiile fizice sustin si ele activitatea sistemului imunitar
Vaccinurile si serumurile injectate fortifica, de asemenea, sistemul imunitar, fie prin stimularea producerii unor anticorpi, fie prin introducerea in organism a anticorpilor.
Factori care slabesc sistemul imunitar
O serie de factori nutritionali, care tin de mediu si nu numai, pot slabi sistemul imunitar, facand organismul sa fie vulnerabil in fata bolii: stresul, oboseala cronica, supararea prelungita, dieta dezechilibrata, un stil de viata nesanatos (odihna insuficienta), abuzul de alcool, fumatul, obezitatea, excesul de medicamente si substante toxice
Afectiunile sistemului imunitar precum bolile autoimune pot slabi sistemul imunitar, reducand abilitatea acestuia de a lupta cu boala si facand organismul sa fie foarte vulnerabil.
Igiena este un alt factor care slabeste sistemul imunitar. Atat lipsa igienei, cat si igiena in exces pot slabi imunitatea. Lipsa igienei expune organismul la germeni, in timp ce igiena excesiva reduce capacitatea organismului de a face fata germenilor intrucat nu are prilejul de a isi crea imunitate.
Cand este recomandata imunizarea artificiala a organismului
Imunizarea artificiala este recomandata atunci cand sistemul imunitar natural nu functioneaza corespunzator (copii mici, persoane in varsta) sau cand exista o expunere constanta (persoane care lucreaza in medii expuse biologic): angajatii sistemului sanitar, laboranti, asistenti sociali, etc.
IMPORTANT!
Este esential sa se inteleaga faptul ca imunitatea este o REACTIE, un RASPUNS al organismului la un atac patogen. Daca sanatatea persoanei este buna sistemul imunitar va functiona normal, natural.
Stimularea sistemului imunitar este necesara doar in cazul in care analizele specific au aratat o disfunctie, o slabire a acestuia si, in functie de natura acestei slabiri se recomanda solutiile potrivite de stimulare!
Stimularea sistemului imunitar fara sa fie nevoie poate provoca boli autoimune fara vindecare!
Multitudinea suplimentelor care promit stimularea imunitatii sunt doar reclame fara fond, iar consumul lor fara a fi stabilita o nevoie/deficienta clara este periculos pentru organism!
Valentin Pescaru
psiholog clinician, psihoterapeut, sexolog